Cireşul din ibric...

A iesit din boboc floarea de cires amar 
S-a scuturat un an intreg si luna lui brumar
Pulseaza ceaiul din ibricul de pe foc
Zambeste straniu o sculptura rece din baroc

Al inimii acoperis s-a frant,pătat e el de stele

Atarnă zile,nopti si nori cu zarvă in bretele

Furtuna se apropie gelos,pulsează dintre vene

Dantele blonde,vagi si moi la ochi in loc de gene

Si trunchiul din pămant infipt iti zgarie privirea

L-apleacă vantul cu imbold sa-i fure nemurirea

Si ninge cu parfum imbietor si-ti mangaie simtirea

Si floarea de cires amar isi uită amintirea

Si cade-n poala ta orbit răvasul unei simfonii apuse

Culori si sunete de jar legate si distruse

Se lasă bruma peste flori si triste marturii

Ciresul din ibric dă-n foc un stol de lacrimi fumurii.