Primul pas...

E primul pas

E prima piatra

Din ce cladesc

Pe aripa de vant

Pe tabla de nisip

Pe dor carunt.

E primul timp ce e strain de ceas

E spatiul pitoresc

Ce tot saruta gandul filarmonic de pripas

E prima clipa ce se-nalta intr-o goana muta

E primul dar din darul pacii ce traiesc

E cea dintai privire vie

Ce o deschid cu ochi lazuli spre un cer senin.

E primul an ce vreau sa poarte nume

Mi-e cupa plina de polen fara venin

E prima data cand mi-a revenit glasul in lume

Si nu e ragusit

Nici temator

Nici arogant.

E primul pas ce am facut din colivie

Un chip ce se-noieste  si invie,neincetat

O mana fina,calda,draga ca o alfie

Si fulgul de zapada ce pluteste-n acalmie,fericit.

E prima piatra ce-mi surade astazi de pe zid.

Ma poarta talpile tot inainte ca prieten-ghid

Pamantul mi le mangaie,a incetat sa fie-arid

E primul dor ce vreau sa ma iubeasc-o viata

E primul zbor ce ma arunca spre etern

E primul inceput ce are subaltern pe bine

E primul an

E prima voce
Si e prima cupa cu polen!