E primul pas
E prima piatra
Din ce cladesc
Pe aripa de vant
Pe tabla de nisip
Pe dor carunt.
E primul timp ce e strain de ceas
E spatiul pitoresc
Ce tot saruta gandul filarmonic de pripas
E prima clipa ce se-nalta intr-o goana muta
E primul dar din darul pacii ce traiesc
E cea dintai privire vie
Ce o deschid cu ochi lazuli spre un cer senin.
E primul an ce vreau sa poarte nume
Mi-e cupa plina de polen fara venin
E prima data cand mi-a revenit glasul in lume
Si nu e ragusit
Nici temator
Nici arogant.
E primul pas ce am facut din colivie
Un chip ce se-noieste si invie,neincetat
O mana fina,calda,draga ca o alfie
Si fulgul de zapada ce pluteste-n acalmie,fericit.
E prima piatra ce-mi surade astazi de pe zid.
Ma poarta talpile tot inainte ca prieten-ghid
Pamantul mi le mangaie,a incetat sa fie-arid
E primul dor ce vreau sa ma iubeasc-o viata
E primul zbor ce ma arunca spre etern
E primul inceput ce are subaltern pe bine
E primul an
E prima voce
Si e prima cupa cu polen!
Si e prima cupa cu polen!
